Cu luna-n cap si soarele in ceafa
     media: 0.00 din 0 voturi

04.04.10
04:13
ATENTIE, NE MUTAM CURAND PE UN ALT DOMENIU SI ALT FORMAT!
mic spionaj la un jurnal de bord - total neinteresant pentru majoritatea

Alarma telefonului, bestia docila, mi-a ascultat ruga de cu seara si a sunat prompt la 3:50. Eu insa, avand reflexul nenorocit al datoriei fata de client, ma trezisem deja de vreo zece minute. Timp in care m-am uitat la Ana cum doarme, lipsa de griji de pe chipul ei facandu-ma sa concep o serie completa de juraminte solemne, pe care nu voi sa vi le spui aici.
Duş, hanțe, verificari de rutina ale inventarului la purtator, cheile de kiuță si pe-aici ti-e drumul.
Firma noastra de curierat face niste chestii pe care altii cu galoane si mult ștaif nu le gandesc macar. De exemplu noi asiguram livrari garantate de primă ora. Îl arde pe client sa aiba nu stiu ce document in vama la dana 3 - Port Constanta la 6:00 dimineata, noi asiguram asta. Contra cost bunicel, dar cand nimeni nu duce pe 300 km nimic de cu seara pana in zori de zi, si mai ales esti disperat ca TIR-ul cu marfa nu trece de vama fara nu stiu care foaie de hartie, descoperi ca iti convine.
În cazul meu plicul trebuia sa fie la Ford in Craiova pana in 8:30 iar mandea, care este un retardat al parolismului si-a pus in gand sa faca livrarea pana in 8:00 pentru impresie.
La 4:20 am iesit pe usa, la 4:30 m-a oprit politia rutiera pentru control la Unirii, ceea ce mi s-a parut de bun augur caci nu mai verificasem de mult actele. Toate erau ok inclusiv termenul la rovigneta. La 4:50 am adapat Kiuța cu niste CO95 de la Agip Militari si de aici mi-am dat drumul pe autostrada. A1 ca sa fie clar.
Până la Pitești am rulat cu 130 cat imi da voie statul. Pe asfaltul alb al autostrazii soferii care apucasera drumul spre Pitesti pareau destul de cuminti eu depasind coloane intregi cu viteza de mai sus.
Am atins un Pitesti inca somnoros pe la 5:40, la giratoriu am facut macaz stanga spre Slatina si de aici experienta a inceput sa fie interesanta. Pentru ca la calmul parcursului de pana atunci s-a mai adaugat ceva ce nu gasesti in balconul de la bloc sau la gratarul din pseudo-padurile din Bucuresti.
Spun asta pentru ca in fata mea, a aparut spanzurata o luna ecologica de 1 miliard de wati, care ma indemna parca sa sting farurile si sa conduc in maniera Safari spre Slatina. Asa de tare si de frumos lumina drumul. Si pentru ca norocul sa ma gaseasca nepregatit complet, in spate cerul a inceput sa se inroseasca de la un rasarit pe cinste. Am tras pe dreapta undeva pe serpentinele spre Slatina ca sa vad chestiunea in sistem "REAL TRUE HD". N-am facut poze pentru ca nu cred ca ar fi iesit mare lucru si oricum eram mult prea concentrat sa consum cu nesat privelistea care mi-a inspirat titlul. Dar mergand dinspre est spre vest (nu este nimic politic in afirmatia mea) cerul senin m-a recompensat din plin pentru efortul de serviciu.
Acolo unde am facut popas mi-am permis sa traiesc cu senzatia ca, muritor fiind am luna intr-o mana si soarele in cealalta.
Pe mai departe drumul a fost cursiv si lipsit de peripetii, desi inca nu-i inteleg pe criminalii astia care ies cu caruta pe DN-eu in miez de noapte fara lumini.
Dupa Slatina pe care am ocolit-o pe linia lor de centura am dat de Bals cu parcursul sau de sarpe lung si lenes. La iesirea din aceasta localitate am facut un lucru nu tocmai serios, dar nu m-am putut abtine. De obicei folosesc toaletele de la benzinarii dar acum am cautat pretext nesimtit de a gasi primul palc de padurice. Poate o sa ma scuzati, caci si eu am facut-o fara prea mari remuscari.
Deschid usa si aerul rece de afara face schimb multumit cu cel cald din masina. Ma trag mai la umbra desi la ora 6:40 la Bals nu prea ai nevoie de asa ceva, si ascult. A fost, ca sa zic asa, cam racorica dar frumos ca fundal sonor. Vantul prin crengile inmugurite care tine piept urletelor consistente ale cocosilor locali si latraturilor isterice ale dulailor vecini cu cei mai inainte pomeniti. Nu stiu daca cei din Bals o duc bine sau rau la acesta ora, orasul lor aratand ca un batranel educat bine la viata lui, intelept si curat pe deasupra, insa zgomotul diminetii de acolo face toate paralele. Nu tu sirene de salvari sau politie, nu tu motociclisti imbecili ambaland motoare, nu tu claxoane inutile.
As mai fi stat, dar aveam un lucru de finalizat asa ca pana la 7:10 am ajuns in Craiova.
Un aer interesant mi-a oferit si orasul cu cele mai sumbre stiri la TV dupa Iasi. Acel aer al unui singur suflet care are un orar foarte precis al zilei. Am livrat la Ford la 7:30 dupa ce bineinteles m-am ratacit cu ajutorul GPS-ului, dar oricum am livrat mai devreme decat ora solicitata de client. Ce sa fac? Asa-s eu. Adica voi muri de mana mea sau pe mana mea, cum o fi mai corect. A fost impresionant sa vad tramvaiele si autobuzele descarcand mase mari de angajati ai Ford Craiova semn ca acolo lucrurile merg normal. N-am mai vazut o astfel de imagine de platforma industriala cu viata in ea, cam de prin 1992 cand s-a intamplat sa ma aflu in zona industriala la Iasi pe la 6:30 vara. La fel de impresionat am fost sa vad vagoanele Tatra intr-o perfecta stare de functionare intrebandu-ma pentru a nu stiu cata oara de ce le-au ucis pe cele din Iasi.
Altfel, nimic iesit din comun si nici n-as fi avut chef de alte suplimente de calatorie. Am apucat drumul de intoarcere, care s-a dovedit usor anost si trist fata de venire, pentru ca verdele nefiind inca la moda in natura acestei primaveri racoroase, singura diferenta fata de cenusiul noptii o faceau nenumaratele cadavre de caini de pe marginea drumului. Atat de multe incat stau si ma intreb daca n-ar fi bine sa aduca niste hiene si sa le aclimatizeze aici pentru o curatenie eficienta. Imi plac mult cainii dar imaginea acstor lesuri la marginea drumurilor din Romania este una extrem de scarboasa.
Un radar de moda veche la panda inainte de Pitesti, la Albota, si apoi monotonia autostrazii.
Am iesit la 5:00 din Bucuresti si cu un regim de viteza 100% legal de 130, 100, 50 m-am intors obosit si cu treaba facuta la Bucuresti la ora 10:00.
La 10:40 am scanat confirmarea si am trimis-o unui client fericit.
Atat.






Termeni si Conditii de Utilizare